Sâmbăta Mare, ziua dinaintea Învierii Domnului

Trupul lui Hristos a stat în mormânt întreaga zi, iar tradiţia bisericească spune că, în Sâmbăta Mare, Iisus Hristos a coborât cu sufletul în iad, pentru a-i mântui pe drepţii Vechiului Testament. La miezul nopţii, în faţa bisericilor se va oficia slujba Învierii, la care credincioşii vor primi lumina şi vestea ca Hristos a Înviat! Tot atunci ouăle împodobite se duc la biserică pentru a fi sfinţite, iar după slujba Învierii, mai întâi vârstnicii şi apoi tinerii ciocnesc ouă, rostind formulele de confirmare a credinţei: "Hristos a înviat!", "Adevărat a înviat!". Vopsirea ouălor este o tradiţie răspândită la toate popoarele. Cea mai răspândită credinţă este că Mironosiţele au adus ouă ca prinoase la picioare Lui, iar acestea s-au înroşit de la sângele jertfirii. O altă tradiţie plasează minunea înroşirii ouălor în momentul în care Maica Domnului, fugind din calea oamenilor lui Irod, a început să arunce cu pietre peste umăr, iar acestea s-au transformat în ouă colorate. Soldaţii s-au oprit să le adune şi au uitat de porunca împăratului.